intuneric, durere, ridic privirea tintuita in pamant,
tristete, ea, un zambet, plec capul realizez gandind...
ceata se pierde, a plecat o vad calcand ca in vis,
oare e himera sau nu m-a mai durut mi-am zis.
e seara din nou, spasit ma pierd, dar vine ea
vorbeste, zice ca ii place cineva de aici, asa
ca-s eu, imi sopteste ceva, o sa stim doar noi
ma saruta si ma face sa uit raul in doi.
II
si ai aparut cand lumea se prabusea,
poate cliseic cine se gandea?
ca tu vei izbavii prin memorii de inima franta,
ca ochii tai vor sterge dureri groaznice,
ca mainile tale pot vindeca rani ale increderii,
ca seara aceea va venii, ca alte nopti vor mai fi
albe, nepermise...pana in zori cand pleci
dar vii iar, ma saruti, te ating, ma seduci...
"daca plangi pentru ca soarele a disparut din viata ta,
lacrimile te vor impiedica sa vezi stelele"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu